Efectele technologilor de producere a energiei electrice asupra mediului incanjurator.
4.) A sau F.
a) centralele termoelectrice utilizate in functionarea combustibil:solid-carbune,lichid-petrol ,gazos-gazmetan.A
b)centrala eoliana este amplasata pe tarmul marii si foloseste ca sursa de energie primara energie valurilor F
c)energia cinteica si potentiala apei este transformata in energie electrica intro centrala nucleara electrica.F
d)enerdia calorica necesara functiponarii unei turbiine termice este obtinuta prin arderea camobustibililor foraje de mare adncime ;reactii de fisiune nuclearaA
e)generatorul electric este o masina care transforma energia electrica in energie mecanicaA
Impactul
tehnologiilor energetice asupra omului şi a mediului
Toţi
credem că aerul pe care-l respirăm, apa pe care o bem şi hrana pe
care o consumăm ar trebui să fie lipsite de substanţe chimice dăunătoare.
Vrem să evitam amenintarea şi incertitudinea schimbarilor climatice.
Un mediu înconjurător curat şi sanatos este vital pentru calitatea
vietii pe care o dorim atat pentru noi, cat şi pentru copiii nostri în
viitor. Protejand planeta, se ivesc şi provocari, dar şi noi ocazii.
Printr-o eficienta mai mare şi prin folosirea mai buna a resurselor
naturale putem modifica vechea legatura dintre cresterea economica şi
distrugerea mediului. ŞI-au facut progrese în ultimii 30 de ani.
Presiunile asupra mediului sunt în crestere. Ne confruntam
cu schimbari climatice, eroziunea în mediul rural, cresterea cantitatilor de
gunoi, de chimicale ce intra în componenta hranei, a aerului şi a apei.
Daca progresul este continuat, trebuie să luăm în seamă cum va
afecta mediul fiecare decizie pe care o luăm în fiecare domeniu: de la
transport la energie, de la industrie la agricultură.
Pe scurt, trebuie să
tindem către o societate în care maşinile nu poluează atmosfera,
deşeurile pot fi reciclate sau depozitate în condiţii adecvate şi
producerea de energie să nu conducă la schimbări climatice.
Europa
este bine plasată pentru a conduce şi a modela dezvoltarea viitoare nu
numai a tehnologiilor, ci şi a impactului acestora asupra vieţii
şi a activităţii. Competitivitatea întregii industrii europene
şi standardele de viaţă ale cetăţenilor europeni depind
în mare măsură de eforturile viitoare în domeniul cercetării
tehnologiilor societăţii informaţionale în scopul pregătirii
viitoarelor generaţii de produse, procese şi servicii.
Influenţa producerii
şi consumului energiei asupra mediului
La
producerea energiei, din sursele energetice se degajă substanţe
poluante cu impact negativ asupra mediului.
În cazul centralelor termoelectrice care funcţionează cu cărbuniarderea
combustibililor implică degajări de gaze nocive în atmosferă care se reîntorc
pe sol sub formă de ploi acide ce distrug vegetaţia.
Centralele hidroelectrice presupun construirea unui baraj de acumulare a
apei, produc dereglări ale climei, florei şi faunei din zonă, prin
modificarea regimului precipitaţiilor, ceea ce poate determina dispariţia unor
specii de plante şi animale.
Centralele nuclearo-electrice sunt deosebit de periculoase din punct de vedere
al efectului distrugător asupra mediului, mai ales în cazul unor accidente în
exploatare.Cel mai grav accident de acest fel a avut loc în 1986 la Cernobâl
în Ucraina, atunci când un nor radiocativ de dimensiuni uriaşe a fost
purtat deasupra Europei, cu efecte deosebit de nocive asupra tuturor vieţuitoarelor.Reziduurile
de combustibil nuclear trebuie depozitate în condiţii de maximă siguranţă
pentru a evita scurgerile, în butoaiae ermetice în depozite protejate de pereţi
de beton.
După conştientizarea efectelor nocive ale tehnologiilor energetice, s-a apelat
intens la formele ecologice de energie, la sursele inepuizabile sau regenerabile.
energia vântului şi energia solară nu sunt poluante, există în cantităţi
inepuizabile dar tehnologiile de producere a energiei electrice sunt foarte
scummpe.
Dereglarea
ecosistemelor acvatice impurifică solul. Mediul ambiant poate fi poluat de
sectorul energetic direct sau indirect:
-
Tehnologiile cu impact direct ţin de transformarea energiei combustibilului
fosil în energie electrică şi termică, transformând energia
potenţială a carburanţilor în energie cinetică;
-
Indirect, mediul este poluat de tehnologiile energofage.
Arderea
carbunelui poluează prin:
-
emisii
de poluanţi (oxizi de carbon, sulf şi azot, particule de praf);
-
contribuie
la schimbarea globală a climei prin gazele cu efect de seră;
-
elimină
zgura, care are efecte complexe asupra atmosferei, solului şi apelor
subterane, elimină pulberi metalice;
-
produce
deşeuri.
Petrolul
şi gazele naturale:
-
-produc
poluarea marină şi a coastelor litoralelor;
-
modifică pH-ul
solului prin acumulări de hidrocarburi;
-
-la
ardere produc SO2, NO2, CO2 şi gaze cu efect de seră, ce
contribuie la formarea ploilor acide.
Transportarea
petrolului
Transportul energiei poate avea
efecte locale de poluare. Mările şi oceanele sunt afectate de petrolul
care se revarsă în urma diverselor accidente. Astăzi hidrocarburile
reprezintă principalii poluanţi ai bazinelor acvatice mari.
Hidrocarburile sunt rezistente la actiunea bacteriilor, de aceea persistă
timp îndelungat în regiunile infestate. Alt pericol este ca petrolul, având o
densitate mai mică decât a apei, formează la suprafaţă apei
o peliculăcare împiedică difuzarea oxigenului în apă. Ca
rezultat apar probleme la asimilarea clorofiliană şi respiraţia
organismelor, fapt ce îngreunează fotosinteza fitoplanctonului, care
produce circa 70% din oxigenul atmosferic. Algele şi planctonul, care
reprezintă alimentul de bază în ecositemele marine, încetează să
prolifereze. Deversările în urma transportării ţiţeiului
şi accidentelor în ecosistemele marine se estimează la peste 12
milioane tone.
Impactul reţelelor electrice asupra mediului
Pentru liniile electrice de
medie şi joasă tensiune, impactul cu mediul înconjurător se
referă la: ocuparea terenurilor, defrişarea pădurilor, poluarea
vizuală şi impactul cu alte elemente de construcţii şi
instalaţii.
Poluarea vizuală
Poluarea
vizuală generează deteriorarea peisajului proporţional cu
tensiunea nominală, cele mai poluante fiind liniile electrice aeriene (L.E.A.)
de înaltă şi foarte înaltă tensiune, precum şi staţiile
de transformare.
Încercări şi
propuneri de limitare a efectelor negative s-au făcut şi se caută
şi în continuare, ele vizând atât designul stâlpilor cât şi al
traseelor, prin ascunderea liniilor electrice în spatele unor elemente naturale.
Problema protecţiei mediului ambiant din punctul de vedere al poluării
vizuale a căpătat o atenţie deosebită în multe ţări,
îndeosebi în ţările cu un potenţial turistic important.
a)
Poluarea vizuală determinată de liniile electrice aeriene
Poluarea
vizuală este datorată caracterului industrial, extins pe trasee lungi
al acestora (în special L.E.A. de înaltă şi foarte înaltă
tensiune) care, plasate în mijlocul naturii, alterează peisajul. Contradicţia
apare între factorul economic (care reclaă trasee de linii electrice cât
mai scurte) şi factorul natural (necesitatea de a proteja terenurile
fertile, ocolirea pădurilor şi conservarea peisajului).
b)
Poluarea vizuală generată de posturile de transformare
Posturile
de transformare subterane nu ridică probleme sub aspectul poluării
vizuale a mediului înconjurător. Posturile de transformare supraterane pot
fi înglobate în construcţiile pe care le deservesc (industriale, blocuri
de locuinţăetc.), fiind însă şi cazuri în care ele trebuie
executate în construcţii independente, ceea ce diminuează estetica
peisajului prin aspectul mai puţin plăcut al acestora, ocuparea
terenurilor, nearmonizarea lor arhitecturală cu zona în care se amplasează.
c)
Poluarea vizuală generată de staţiile de transformare şi
conexiune
Staţiile
de tip exterior, indiferent de faptul că echipamentul de comutaţie
primară şi transformatoarele de măsurare sunt plasate la sol sau
la semiînăltime pe cadre, prin caracterul lor industrial, poluează
estetic peisajul. Pot fi luate în considerare trei solutii, care amelioreaza
această situaţie:
- mascarea staţiilor
de transformare de tip exterior prin plantaţii de pomi în imediata vecinătate
a exteriorului gardului staţiei;
- amplasarea staţiilor
electrice în întregime în interiorul construcţiilor (staţii de tip
interior) şi la care aerul ramâne în continuare mediul electroizolant între
elementele aflate sub tensiune; aceste instalaţii ocupă
volume de construcţii relativ mari;
-
utilizarea tehnologiei instalaţiilor capsulate, în care mediul
electroizolant este hexafluorura de sulf; instalaţia capsulată
cuprinde atât barele şi conexiunile, cât şi aparatajul de comutatie
primara; instalaţiile de acest tip ocupa un spatiu relativ redus, însă
costurile ridicate limitează încă larga lor implementare în reţeaua
electrică urbană.
O
situaţie deosebită pentru aspectul estetic al peisajului este dată
de intrările şi respectiv ieşirile liniilor electrice aeriene din
staţiile de transformare. În faţa staţiei se formează o
aglomerare de linii aeriene de diferite tipuri constructive, apărute în
etapele de dezvoltare a staţiei. În cazul instalaţiilor de medie
tensiune, o soluţie posibilă ar fi realizarea ieşirilor prin
linii în cablu subteran.
Poluarea sonoră
Poluarea
sonoră generează multiple efecte asupra organismului, în funcţie
de trei parametri: intensitate (tărie), înălţime (frecvenţă)
şi durată.
Poluarea sonoră
produsă de centralele şi reţelele electrice poate să aibă
caracter intermitent sau permanent. Depăşirea unor anumite valori
poate deveni nocivă pentru om. Zgomote
cu caracter permanent se produc în centralele şi reţelele electrice
pe toată durata funcţionării instalaţiilor. Liniile
electrice aeriene de înaltă şi foarte înaltă tensiune sunt însoţite
în functionarea lor de un zgomot specific determinat de descărcarea corona
(descărcări electrice incomplete în jurul conductoarelor sub tensiune).
Ca orice descărcare electrică, acest fenomen este însoţit de
zgomote şi de emisie de lumină.
Poluarea electromagnetică
Descărcarea
corona care apare în instalaţiile de înaltă şi foarte înaltă
tensiune este insoţită de apariţia succesiunii de impulsuri de
curent de scurtă durată. Propagarea acestor curenţi determină,
în jurul circuitelor parcurse, apariţia de câmpuri electromagnetice
perturbatoare, de frecvenţă şi amplitudine diferite, care conduc
la distorsionarea semnalelor utile ale emisiilor radio şi de televiziune.
Poluarea electromagnetică este specifică instalaţiilor cu
tensiunea nominală peste 220 kV şi prezintă o importanţă
deosebită o dată cu extinderea comunicaţiilor în domeniul
frecvenţelor înalte şi foarte înalte.
Perturbaţiile
emisiunilor de televiziune sunt de
două feluri:
• perturbaţiii
pasive, datorate prezenţei instalaţiilor electrice şi reflexiilor
semnalului util determinate de acestea (apariţia imaginilor “fantomă”);
• perturbaţiii
active, datorate distorsionării semnalului util de către câmpul
perturbator de înaltă frecvenţă determinat de descărcarea
corona.
Poluarea
psihică generată de pericole (riscuri) de accidente
Poluarea psihică
rezidă în sentimentul de teamăpe care-l provoacă instalaţiile
electrice asupra factorului uman. Acest sentiment este valabil şi pentru
personalul instruit care lucrează în staţiile de transformare, de
conexiuni, care manifestă teamă cu caracter temporar (la declanşările
intempestive ale întrerupătoarelor aflate în imediata apropiere) sau cu
caracter permanent (teama pe care o inspiră efectele presupuse ale câmpului
electric şi magnetic asupra stării de sănătate).
Influenţa
câmpului electric produs de către instalaţiile electrice asupra
organismelor vii formează obiectul unor cercetări din ce în ce mai
ample şi mai profunde, o dată cu creşterea tensiunilor utilizate
în reţelele electrice.
Din masurătorile
efectuate a rezultat că, la o linie electrică aeriană cu
tensiunea nominală de 400 kV cu dublu circuit, câmpul electric are valori de
până la 15 kV/m. Pentru o linie aeriană cu tensiunea nominală de 765
kV, valorile maxime măsurate ale câmpului electric la sol pot depăşi
15 kV/m.
Valorile limită
admise ale câmpului electric încă nu sunt complet definite; studiile
efectuate au pus în evidenţă fenomene de: oboseală, scăderea
atenţiei, slăbiciune în membrele superioare, senzaţii de ameţeală,
schimbarea ritmului de somn cu insomnii şi treziri frecvente, în cazul
persoanelor care lucreaza în zone cu câmpuri electrice intense.
Pericolele (riscurile) de accidente datorate curentului electric sunt în
principal electrocutările şi arsurile. Electrocutările sunt
provocate de trecerea unui curent electric prin corpul omului, fie ca urmare a
atingerii directe cu partea metalică a unei instalaţii electrice
aflate sub tensiune, fie indirect, prin atingerea unor elemente metalice care au
ajuns accidental sub tensiune (conturnări sau strapungeri ale elementelor
electroizolante, inductie).
Arsurile generate de efectul termic al arcului electric asupra
organismului viu sunt, în general, mai grave decât arsurile provocate de alte
cauze. Arcul electric comportă temperaturi înalte şi totodată
poate determina transferul pe suprafaţa corpului uman de metale topite.